Márkus László: Apóka
Ímmel-ámmal
megejtette
kései reggelijét.
Kupica pálinka,
épp csak az ízéért.
Falásnyi kenyér,
érett gomolyával,
vereshagymával.
Ahogy szokta.
Évek óta.
Az asztalon újság.
Repedt szemüvege
ma nem vágyik
új csodákra.
Májfoltos kezei
botra kulcsolva.
Gondolatban messze jár,
a falu határán is túl,
szeme az ajtón –
hátha… |
László Márkus: Moşu
Cu silă
şi-a luat
prânzul târziu.
Păhărel de rachiu,
doar pentru gustu’.
Îmbucătură de pâine,
cu brânză stătută,
ceapă roşie.
Ca de obicei.
De ani de zile.
Pe masă ziar.
Ochelarii crepaţi
azi nu doresc
noi minuni.
Mâinile pătate
pe cârjă încheiate.
În cuget e departe,
peste hotarul satului,
cu ochii pe uşă –
poate… |
Hozzászólások