| Röhrig Géza: Kenyér
Havat szitál a földre,
de ott ahol én megyek, lisztet,
s azonbelül egy csöpp olajat,
mert a Mindenható mindenhat,
átgyúr engem lelkével,
késhegynyi sót döf belém a zsivány,
közepemnél fogva papírvékonnyá nyújt,
majd kalappal fedve állni hagy egy órát,
végül megformáz s még melegen,
itt, előtted barnulok, világ.
Fölkent héjam tépd hát le,
s bár csak napi kétszáz gramm vagyok: szeress! |
Géza Röhrig: Pâine
Zăpadă cerne pe pământ,
dar unde eu umblu, făină,
şi în ea o picătură de ulei e,
căci Atotputernicul orice poate,
mă frămantă cu sufletu-i,
mă-nţeapă cu-n vârf de cuţit de sare vicleanul,
prinzându-mă de mijloc ca o foaie de hârtie mă-ntinde,
apoi cu o pălărie acoperit un ceas mă lasă să stau
în sfârşit mă formează şi încă caldă,
aici, în faţa ta mă bronzesc, lume.
Coaja-mi unsă poţi să mi-o smulgi,
şi chiar dacă-s doar douăsute de grame pe zi: iubeşte-mă! |
Szóljon hozzá!